BERANGER SPUNE LA REVEDERE
Cei mai mulţi au rămas surprinşi dar totuşi nu este o surpriză. Beranger renunţă la Linux în favoarea Windows XP.
Sunt un cititor fidel al lui Beranger. În decursul anilor am citit cu mare plăcere însemnările acestuia, care, cel puţin din punctul de vedere al curentului open-source şi Linuxului, au putut fi caracterizate drept critică constructivă. Practic, de analiza lui Beranger nu a scăpat nici o distribuţie serioasă, nici măcar favorita mea Arch Linux (dumb installer
).
După ce în urmă de mai bine cu un an Beranger atrăgea atenţia asupra momentului de răscruce în care se află curentul opensource, în primăvară acestui an Radu îşi exprima dezamăgirea faţă de modul greşit de dezvoltare al marilor distribuţii şi desktop-managere.
Ei bine că acum, la sfărşit de an, Beranger a obosit în a căuta în distribuţiile Linux o platformă stabilă în care un utilizator obişnuit să îşi desfăşoare activităţile şi rutina zilnică. Motivele sunt multe şi bine explicate în această ultimă însemnare linux-related. Însă numai citind şi cele două articole, veţi putea înţelege mult mai bine ”martiriul” lui Radu.
Undeva de prin primăvară, am acelaşi feeling. Suntem asaltaţi de release-uri concentrate mai mult pe ultimele versiuni ale unor pachete netestate suficient. Am devenit cu toţii alpha şi beta testeri. Apar funcţionalităţi iar la primul update acestea dispar din pricina feluritelor de incompatibilităţi. Resurse preţioase sunt cheltuite în proiecte total inutile, cum este Compiz. Iar Linux are probleme în continuare cu suportul hardware (chiar şi de calitate) pentru multe componente. Dezvoltatorii ar trebui să se concentreze pe eliminarea bug-urilor şi pe testarea codului propriu, nu pe implementarea de noi features. Elocvent este exemplul ales cu serverele de sunet din Linux – dacă alsa, esd şi defunctul oss funcţionau destul de bine, noul pulseaudio este de tot rahatul. Altă discuţie, alt produs – nu există suport webcam în GAIM, şi asta de foarte mult timp. În schimb Gnome are o aplicaţie destul de inutilă numită Cheese, care presupune folosirea webcam-urilor. Oare de ce nu s-au concentrat developerii pe suport webcam în Gaim/Pidgin ?
Discuţia este lungă, Beranger a pus pe masă tot ce se putea spune în cele trei articole, însă stau şi mă întreb de ce primul gând al meu legat de proaspătul EEEPC achiziţionat a fost instalarea unui Windows XP slim piratat în dauna existentului Xandros by Asus sau a altei distribuţii ? Pentru că uindousul se instala rapid, se rula un executabil ce conţinea driverele wireless, webcam, acpi, touchpad, etc în timp ce pentru distribuţiile Linux instalarea presupunea numeroşi paşi, pentru configurarea şi activarea fiecărei opţiuni oferite de EEEPC. Şi ferească să faci un update …
Oare de ce uindous se mişcă mai repede decât orice Linux cu kde4 sau distribuţie linux mainstream cu Gnome 2.24 (mono,python,gtk2,pygtk – powered). Oare de ce nu am reuşit să văd cu ajutorul tunerului TV toate programele pe care le văd în uindous ? Oare de ce în linux când există suport bluetooth, când dispare? De ce nu reuşesc în kde3 să montez un harddisk extern ntfs ca user, deşi în Gnome sau XFCE4 nu e nici o problemă ? De ce kde4 încearcă să copieze cel mai mare eşec în sisteme de operare al Microsoft ? (Vista). De ce draku nu am reuşit din yast-ul OpenSuse 11.1 să configurez o conexiune pppoe ? Şi apropos, yast e scris acum în qt4, arată mult mai drăguţ … dar cât de mult credeţi că îmi pasă de asta ?
Linux şi software-ul opensource au nevoie de oameni vizionari dar şi cu simţ practic. Companiile mari trebuie să se concentreze pe calitatea şi fiabilitatea unei distribuţii, nu pe release-uri periodice ce măresc numărul de bug-uri. Cum va arăta KDE peste 2 ani ? Dar Gnome? Nimeni nu ştie … Nu există un proiect pe termen lung.
În acest moment, Linuxul elimină sau nu ia în considerare marea masă a utilizatorilor unui computer. Cei care au nevoie de un desktop stabil, în care aplicaţiile se instalează şi dezinstalează uşor, în care adăugarea unei componente hardware nu presupune eforturi deosebite. În care aplicaţiile funcţionează şi a doua zi. Ok, segmentul server/CLI este foarte bine acoperit. Dar din păcate, eforturile dezvoltatorilor şi mai nou a distribuţiilor mainstream se concentrează în sprijinul dumb-user-ilor, adică acelora care pun acelaşi preţ pe o nouă facilitate Yahoo Messenger ca pe un nou efect Compiz.
Până la urmă, Beranger are dreptate: OPEN SOURCE IS NOT ABOUT LOVE.
Şi aş spune şi eu ceva la final … Linuxul începe a fi Ubuntu …
ps: aş fi vrut ca această însemnare să fie mult mai bine ordonată, argumentată şi scrisă cu o binecuvenită detaşare emoţională.
Scrie un comentariu! · Abonează-te la flux RSS comentarii