15/8/2013

Despre Accize

În loc de introducere

Apartenența la Uniunea Europeană înseamnă și asumarea unor reguli cum sunt, de exemplu, nivelul accizelor, adică a unor impozite tip penalizare (de aceea se mai numesc taxe pe viciu). Din nefericire pentru români, nu există reguli în Uniune privind salariul minim.

Accizele sau hoțul strigă hoții

Accizele sunt o struțo-cămilă, un impozit fix indirect, dar în fapt o taxă de penalizare a consumatorilor, aplicată unor produse cu mare rulaj, ca măsură de evitare a unui TVA diferențiat și cu unicul scop, într-o țară bananieră ca România, de completare a veniturilor bugetare. Se plătesc accize la marea majoritate a băuturilor alcoolice și produselor petroliere, la tutun, cafea. Pentru țigări, de la 1 iulie 2013 acciza este de €81,78 pentru 1.000 țigarete și un curs de 4,5223 lei/€, deci la un pachet de 20 țigări se plătește €1,6356 acciză, adică aproximativ 7,4 lei. Spre bucuria fumătorilor, acciza va crește de la 1 iulie 2014 la €84,37 per 1.000 țigarete urmând ca la 1 iulie 2018 să fie €93,18 la 1.000 țigarete.

Ca o paranteză, un pachet de țigări de 12,40 lei plătit pe bază de bon fiscal de un fumător, înseamnă aproximativ 1 leu cost producție, 0,5-1 leu profit importator/producător și 0,5-1 leu profit distribuitor/comerciant, 7,4 lei acciză încasată de guvernarea Chițoiu și Ponta și 2,4 lei TVA încasați de aceeași doi fermecați. Deci banii se împart frățește, după cum urmează: un leu costuri productie, aproape doi lei pentru capitaliștii din economia reală și 9,80 lei pentru flămândul stat român. Chiar dacă sunt puternic împotriva fumatului, îmi manifest susținerea pentru fiecare fumător (prin extensie fiecare bețiv, dar la alcoolice evaziunea e mult mai mare) din țara asta, adevărații căpșunari care aduc ca furnicuțele bani la bugetul național.

TVA - Taxa pe acciza și valoarea însumată

Treaba cu TVA și accizele sfidează bunul simț. Practic se aplică un impozit asupra unui alt impozit (acciza), iar totul este plătit de fraierul de consumator. Cred că începeți să înțelegeți de ce țigările din Ucraina și Moldova au așa succes iar consumatorii români nu au nici o jenă în a plăti câțiva lei în minus decât a plăti pentru statul hoț. În mod normal, TVA-ul ar trebui aplicat prețului de vânzare al producătorului / comerciantului (aproximativ 2,60 lei), nu unui preț umflat cu un alt impozit.

2,6 x 1.24 = 3,224
3,224 + 7,40  = 10,624
12,40 - 10,624 = 1,776

Prin acest artificiu (taxă aplicată la impozit), statul român câștigă necuvenit aproximativ 1,78 lei la fiecare pachet de țigări vândut. În medie impozitele și accizele vizibile sunt aproximativ 80% din prețul plătit la raft de fumător. Am spus vizibile, fiindcă capitaliștii americani, români, francezi, nemți mai plătesc statului român impozit pe profitul (dacă au) obținut din fabricația respectiv comercializarea țigaretelor, precum și obișnuitele taxe și impozite din România. De aceea nu o să vedeți niciodată o lege de prohibiție a țigărilor, ca măsură preventivă de sănătate publică, ci numai povești, discursuri și HG-uri politically correct care limitează fumatul în spațiile publice.

Pur și simplu, sunt mult prea mulți bani la mijloc, iar dacă fumătorii o dau în cancer, nu e mare scofală. Nu avem bani de tratament pentru cancerul pulmonar, nici pentru cel de ficat, chiar dacă îi punem pe fumători și alcoolici să plătească în draci pentru viciile lor, cum, să fim sinceri, nu avem nici pentru celelalte cancere.

Statul român, ca un bun fanariot, a mai învățat să încasezi banii cât de bine se poate, dezvoltând mecanisme de supraviețuire. Accizele (în cazul țigărilor) sunt vărsate la bugetul de stat de fabricanții de țigări, companii mari, cu nume și resurse, contribuabili model și nu de mii de chioșcari amărâți care se târâie de pe o zi pe alta. De ce se umblăm noi după bani când pot veni ei singurei?

Evaziunea la țigări

Românul, sufocat de datorii, caută să cumpere cât mai ieftin și, dacă se poate, la aceeași calitate. Cum pachetul de țigări fără accize costă undeva la 3 lei fără TVA, a apărut și alternativa. Alternativa vine de la granița de nord și nord-est, mai precis din Ucraina și Moldova, țări producătoare sau de trafic în care nu există accize (merită să amintim că cuantumul accizei este la nivel european și valabil în toată Uniunea). Producătorii și importatorii oficiali nu își permit fentarea legilor, astfel încât între cei 3 lei preț per pachet și cei 12,5 lei la raft există suficientă margine pentru vânzătorii ex-sovietici, traficanții la graniță, vameșii mituiți și rețeaua de distribuție și vânzare din România, ceea ce permite găsirea de țigări netimbrate fiscal la 7-8 lei. Pentru cei care fumează un pachet pe zi înseamnă o economie la buget de 150 lei lunar, deloc de neglijat pe praful de acum.

Bineînțeles că statul pierde prin neîncasarea accizei și TVA-ului, dar cel puțin așa sunt mai puțini bani de furat și tocat de politicieni.

Benzină după posibilități

Carburanții sunt o altă sursă de venit importantă la bugetul de stat datorită accizelor. Sunt produse de strictă necesitate, cu rulaj (consum) mare - un cadou pentru un buget al asistaților sociali.

Vestea bună este că România are cea mai ieftina benzină din Uniune. Dar diferențele nu mai sunt așa mari. Austriecii plătesc cu 60 bani mai mult pe litru, noroc cu pomana făcută de guvernul condamnatului Năstase via Petrom. Sărăntocii ăia de nemți plătesc cu 1,5 lei mai mult, adică aproximativ 7 lei pe litru benzină 95. Campionii sunt nordicii, Benelux și Italia. Dacă Norvegia și Olanda au resurse / participații la resurse de petrol și îi bănuiesc de intenții ecologiste și taxarea poluării, pe italieni, lipsiți de resurse, îi văd în continuare căutând o combinație bună cu libienii, principala sursă pentru un petrol mai ieftin. A, uitam. Austriecii, cei care plătesc cu 10% mai mult benzina au un salariu minim de vreo 7 ori mai mare decât românii. Practic, din salariul minim, la nivelul lui Iulie 2013, se poate alimenta după cum urmează, cu observația că Germania nu are un salariu minim la nivel federal ci doar o propunere de aproximativ €8,50/oră, la fel cum și în Austria, pe diferite ramuri sectoriale, s-a ajuns la un salariu lunar minim de aproximativ €1250:

Slovenia - 523 litri
Germania - 929 litri
Franța - 941 litri
Spania - 530 litri
Portugalia - 360 litri
Grecia - 407 litri
Ungaria - 237 litri
Austria - 893 litri
România - 142 litri
Bulgaria - 123 litri

La benzină, de exemplu, prețul este format din cheltuieli producție și profit, acciză, TVA și o taxă de solidaritate. Acciza pentru benzină este €359,59 la 1.000 litri, taxa de solidaritate de €7,70 la 1.000 litri iar prețul la pompă 5,9 lei litrul cu tot cu TVA deci aproximativ 4,76 lei litru fără TVA. Cele trei taxe înseamnă 2,8 lei pe litru, ceea ce inseamnă că aproape jumătate din prețul benzinei este reprezentat de taxare. Ca și în cazul țigărilor, cei 3,1 lei per litru care reprezintă cheltuieli de producție și profit producător / importator / distribuție sunt impozitați de statul român prin impozitele pe muncă, taxe locale, impozit pe profit, redevențe, etc.

Evaziunea la carburanți este mai dificil de realizat și presupune implicarea masivă a gulerelor albe. Practic, se declasează un anumit produs petrolier spre o treaptă neaccizabilă sau cu acciza mai mică sau se fac firme suveică care se bag pe circuitul rambursării ilegale de TVA.

Mica evaziune, dacă o putem numi așa, este cumpărarea de către consumatori de combustibil furat - din conducte, din trenurile-cisternă CFR, din agricultură, din Port, etc. - tranzacții care presupun fiscalizare zero (fără bon, fără factură) și produse nesupuse încă accizării (cât timp nu au ajuns la pompă și sunt pe drum”, nu există din punct de vedere fiscal).

Încotro?

Accizele sunt undeva la 13% din încasările bugetare, iar împreună cu TVA și taxe vamale (<.1%) ajung la 41%. Asigurările sociale (impozitarea muncii) sunt aproximativ 30%. Rezultatele muncii - profit, venituri, salarii, câștiguri bancare - aproximativ 17% din care profit maxim 2%! Mult trâmbițatele fonduri europene nu depășesc 2%. Aceste cifre ne spun că fiscalitatea este excesivă și mai toate companiile fug de profit sau nu reușesc să obțină profit. Ne mai spun că statul român trăiește din impozitarea și supraimpozitarea tuturor consumatorilor (prin TVA și accize) și impozitarea muncii la nivel de salariat și companie (asigurări sociale).

Realitatea ne spune că acest Guvern va mări în continuare taxele și impozitele, fiindcă este la îndemână și altceva nu știe să facă.

fiscalitate evaziune


Articolul Următor
Blog Generat Static Paginile GitHub ce susțin generatoare statice s-au înmulțit considerabil în ultimul an, tot mai mulți programatori și mulți alți utilizatori