Din parcarea Hertz din Malpensa, am luat-o la vale pe autostrăzile Italiei spre Rimini. Din autostradă în autostradă, drumul a fost deosebit de rapid. Autostrăzile arată ca noi, sunt pline de indicatoare şi alte semne de avertizare. În anumite zone, pe marginea autostrăzilor sunt ridicaţi parapeţi din material plastic, ce au rolul de a proteja fonic sau de praf zonele locuite din apropiere. Orice mică lucrare efectuată pe autostradă este semnalizată cu kilometri buni înainte. Orice eveniment ce poate pune în pericol traficul este semnalizat electronic şi anunţat particpanţilor la trafic pe uriaşele panouri electronice. Ba la 15 kilometri, găseşti o staţie de carburanţi şi un loc în care să mănănci ceva. Fie fast-food, fie magazine alimentare. AutoGrill mi s-a părut cea mai mare reţea ce opera pe autostradă restaurante. Ca preţuri, sandwich-urile costau între 3.5 şi 5 euro, în timp ce o bere Beck’s era 4.5 euro (Perroni era 5 euro :) ). O vreme am circulat şi pe A1, autostrada ce leagă Milano de Roma. Viteza maximă pe autostrăzile italiene este de 140 km/h, zonele în care se controlează electronic viteza fiind numeroase şi semnalizate. Principiul este un pic diferit de cel al radarului obişnuit, în sensul că ţi se calculează viteza prin două puncte de pe autostradă, aflate să spunem la 1 km, distanţă pe care o parcurgi într-o perioadă de timp. Dar GPS-ul ne informa mereu şi la timp că am depăşit viteza legală.

Traficul relativ aglomerat, într-o zi de sâmbătă, însă cele 3 benzi pe fir păreau îndeajuns. Şi iar încerc să fac o comparaţie cu A2, autostradă construită acum 2 ani şi care pe kilometri buni e plină de gropi, care nu dispune de telefoane, benzinării sau restaurante, care …. dar mă opresc. De-o parte şi de alta a autostrăzii se găsesc drumuri naţioanel către oraşele mari dinspre nord spre centru: Parma, Modena, Bologna, Piacenza, Reggio Emiglia. Chiar şi orăşelele mai mici beneficiază de astfel de facilităţi. Celebra Imola (circuitul F1), de exemplu. După un drum de 4 ore cu opriri, iată-ne în Rimini, oraş la Marea Adriatică. Străzile prin oraş sunt desigur curate, marcate, semnalizate, bine asfaltate.

Spre sud sau spre San Marino, acelaşi lucru. În Rimini, deşi sunt probleme cu parcările din jurul micilor hoteluri şi în zona de faleză, există mari parcări cu plată, semnalizate corespunzător, şi culmea, de la mare distanţă afli câte locuri libere sunt în parcare. Traficul mult mai mărişor şi din pricina Târgului SIGEP, ceea ce a determinat o afluenţă de câteva mii de maşini în oraş. Oricum, toată lumea stă disciplinată la semafor, nu se claxonează isteric iar în locurile foarte aglomerate se pune în practică principiul foarfecii. Câte o maşină pe fiecare direcţie. Maşinile sunt în marea majoritate de mic litraj, SUV-urile fiind foarte rare şi probabil aparţinând turiştilor. Cum sunt Loganurile la noi, aşa sunt Smart-urile la ei. Nu mi-a venit să cred numărul de Smart-uri din Rimini. Desigur, există locuri de parcare destinate persoanelor cu disabilităţi, care culmea, nu sunt ocupate de alţii.

Drumurile naţionale sunt la fel de bune, semnalizate şi bine asfaltate. Ciudaţi şi italienii ăştia. Practic, total invers faţă de ceea ce vedeţi în Romania.


Am scris asemănător ...