Aventura KDE4 continuă. Am tras două filmuleţe ale desktopului în timp ce mă jucam. Am folosit gtk-recordmydesktop, un utilitar bazat pe pygtk şi care exportă ogv, rulabil cu Mplayer, de exemplu. Se observă în filmuleţe micile fluctuaţii de memorie la încărcarea sau terminarea unui program. Trebuie să spun că desktopul a crăpat când am introdus două widgeturi “folder view“. De atunci nu a mai funcţionat lansarea programelor din meniu, ci numai cu run command. Am instalat şi gwenview, ktorrent – despre care ştiu că au suport kdelibs4 şi se comportă onorabil. Am instalat k3b, din păcate cu kdelibs3 în spate (şi qt3). Funcţionează, însă este un drawback folosirea vechilor librării. Îmi aduce aminte de folosirea distribuţiilor x86_64, care presupuneau pentru compatibilitate instalarea unor librării adiţionale. Sau cu circul iscat pe forumurile gentoo când a fost scos ebuildul xmms din repositorii, pe motiv că era singura aplicaţie cât de cât mai importantă care folosea gtk(1). Dar cu timpul k3b va trece la kde4. Până atunci, provizorat.

Panelul seamănă un pic cu vechiul panel. Cosmetizări sunt destule, şi aici am în vedere modul cum se redimensionează pe verticală şi orizontală panelul. Nu am reuşit să schimb culoarea de fundal a acestuia (sau nu am descoperit încă cum sau de unde). Am descărcat widgeturi de pe internet (întreaga interfaţă şi logica programului seamănă izbitor cu superkaramba şi deskleturile care se descărcau), însă deşi îmi arată că le-am descărcat şi le am în sistem, nu le pot vedea sau folosi. Bug? Probabil. Nici după restart nu le văd.

Am făcut un update şi la nici 24 ore de la instalare, văz câteva librării kdemod ajunse la versiunea 4.1.0-3. Lucrurile se miscă rapid, fiindcă buguri sunt din belşug. Mă simt oarecum neajutorat fără icoane pe ecran, cel puţin pentru “home”, dar widgeturi se pot aşeza oriunde pe desktop, desigur cu halca de RAM necesară.

KDE4 aduce a Compiz pe la începuturi, adică multe şi dese blocări. Sincer, sper că tehnologia nouă şi revoluţia se găseşte în librării şi viitoare extindere a acestuia. Fiindcă ce se vede la suprafaţa nu este deloc încurajator (iar o comparaţie tâmpită – vă mai aduceţi aminte de Windows Longhorn? Cel care trebuia pe lângă interfaţa Aero să se prezinte cu WinFS – un filesystem jurnalizat, avansat şi bazat pe SQL din Redmond? Ei bine, Vista a preluat doar interfaţa Aero). Ok, nişte translucenţe, nişte widgeturi care se pot uşor pe ecran (superkaramba sau gdesklets în fază avansată), însă cam atât.Consumul de memorie şi procesor este mai mare, desktopul nu-mi pare intuitiv, iar aplicaţiile tractor sunt încă în fază alpha sau pre-alpha (mă refer la amarok, kdedevelop, k3b) în timp ce motorul kde – konqueror – este trecut în linia a doua. KDE4 pare acum mai degrabă o jucărie. Şi să fac o comparaţie forţată, actualul stadiu al dezvoltării KDE4 îmi aduce aminte de cea a E(nlightenment)17, a cărui faze alpha şi beta au durat câţiva ani, şi cred că nici acum nu au terminat. Of course, KDE are o masă de dezvoltatori şi testeri cu mult mai mare, însă la fel de adevărat că nu este vreun desktop manager obscur, de nişă.

Din păcate, adoptarea acestuia default în mai toate distribuţiile de top – OpenSuse, Fedora, Mandriva,Kubuntu, în condiţiile în care aplicaţiile portate nu prea există, desktopul crapă des (şi vorbim aici de versiuni stabile, nu de cele alpha, release sau beta), necesarul de resurse este ruşinos de mare, toate acestea îmi lasă un gust amar şi mă fac să afirm că desktopul Linux se află într-un beta generalizat. Şi dacă mai punem la socoteală şi monoizarea Gnome, cred că viitorul sună ca dracu.

A fost o greşeală lansarea prematură a KDE4? Nu, cred că nu. A adus responsabilizarea developerilor şi un imbold pentru portarea aplicaţiilor. A fost o greşeală adoptarea în masă a KDE4? Da, cred că una imensă. KDE4 nu este pregătit pentru desktopul de lucru. Distribuţiile majore fac o mare greşeală împingând în faţă un produs încă beta.


Am scris asemănător ...